Ulei de măsline îndoit cu ulei de floarea-soarelui, miere înmulţită cu sirop industrial de glucoză şi carne de cal vândută drept carne de vită. Sunt doar câteva exemple de alimente falsificate.

De exemplu, credeţi că gătiţi cu ulei "de lux", dar, de fapt, sfârâiţi alimentele în grăsime ce umple casa de fum. Credeţi că beţi cafea superioară şi, de fapt, "savuraţi" nechezol. Vestea proastă este că, adeseori, doar un ochi format poate deosebi produsele autentice de cele contrafăcute şi, uneori, făcăturile se văd doar la gătit.
 
"Evenimentul zilei" dă startul unei campanii de demascare a alimentelor falsificate, care ne storc de bani, dar ne îmbolnăvesc. Astăzi vă prezentăm cele mai contrafăcute produse de pe piaţă, dar şi câteva metode prin care să le recunoaşteţi.

Cantitate mare cu materie primă puţină
Falsificarea alimentelor este o meteahnă veche. Încă de la începutul secolului al XIX-lea, produsele erau multiplicate cu chimicale. Cele mai cunoscute exemple sunt adaosul de sulfat de aluminiu sau cretă zdrobită în făină sau a bicarbonatului de amoniu pentru "a drege" gustul acru al făinei alterate.  În bere se punea stricnină, o substanţă toxică, care să-i dea gust amar.

Astăzi, carnea, uleiul extravirgin, mierea, laptele, peştele scump şi cafeaua se falsifică cel mai mult. Există două mari metode: fie se adaugă substanţe ieftine de umplutură, care scad valoarea nutritivă (pentru a obţine un volum mare cu materie primă puţină), fie "se tratează" alimentul cu chimicale pentru aspect şi gust sau pentru a-i prelungi durata de viaţă pe raft.

Mai mult fum decât calitate
Ulei de măsline extravirgin. Considerat de lux, uleiul de măsline extravirgin este unul din cele mai falsificate produse. De regulă, se îndoaie cu ulei de măsline rafinat, mai ieftin, sau chiar cu cel de floarea-soarelui. În cele mai multe cazuri, nu se înlocuieşte mai mult de 10% din volum, pentru că i s-ar schimba gustul. După ochi, este dificil de recunoscut.

"Uleiul extravirgin rezistă până la 190 de grade fără a se descompune în compuşi toxici. Dacă scoate fum la scurt timp după ce l-aţi pus în tigaie, este posibil să fie falsificat. Beneficiile asupra sănătăţii sunt valabile doar pentru uleiul extravirgin, crud", spune specialistul în alimentaţie Gheorghe Mencinicopschi.

Cafea. Cele mai întâlnite tipuri de cafea sunt Arabica, de calitate superioară, şi Robusta, mai puţin aromată şi mai ieftină. Cel mai la îndemână mod de a păcăli consumatorul este adaosul de Robusta în cafea Arabica. "Este posibil ca în cafeaua din comerţ să se regăsească cicoare, năut, soia etc. Cumpăraţi, mai bine, cafea boabe. Arabica are boabe alungite, iar Robusta, mici şi mai rotunjite", adaugă nutriţionistul Mihaela Ionescu.

Somonul adevărat îşi păstrează culoarea când e gătit
Somon. Adeseori, somonul de cultură sau păstrăvul este vândut ca fiind somon sălbatic, o raritate în magazinele româneşti.

"Somonul sălbatic are o cantitate mai mare de Omega3, care protejează inima, beneficii unice", precizează Mencinicopschi.

Cel sălbatic este roz-portocaliu de la planctonul cu care se hrăneşte, cel de crescătorie capătă această culoare de la coloranţi. La gătit, doar cel sălbatic îşi păstrează culoarea.

Lapte albit cu aracet şi îngroşat cu făină
Miere. Multe din sortimente sunt "măsluite". În primul rând, mierea vândută ca fiind de salcâm, mai scumpă, poate fi polifloră sau de rapiţă. De asemenea, pentru a obţine o cantitate mai mare, producătorii adaugă sirop de glucoză. În loc să mâncăm un produs viu, cu vitamine şi enzime, înghiţim zahăr sintetic.

"Deşi mulţi o evită, mierea zaharisită este mai greu de falsificat, deşi nu imposibil. Cea ecologică este mai bine controlată", menţionează Mencinicopschi.

Laptele. Laptele "de la ţărani" nu este mai sigur decât cel ambalat. În cazul celui din supermarket, conţinutul microbiologic, hormonal şi rezidual este mai bine controlat.

Laptele din piaţă poate conţine, pe lângă bacterii, substanţe care "lucrează" la aspect: apă, margarină, untură (pentru caimac), amidon, făină (pentru consistenţă) sau aracet (pentru un alb imaculat).

Carne de cal vândută drept carne de vită
Carne. Singura metodă de falsificare a cărnii întregi este înlocuirea ei cu specii mai puţin consumate, cum ar fi carnea+5 de măgar sau de cal.

Carnea de mici, carnea tocată sau mezelurile sunt, în schimb, uşor de falsificat: se înlocuiesc componentele valoroase cu grăsimi, şorici, tendoane, urechi şi zgârciuri şi se umflă cu aditivi pentru culoare şi aromă, proteine auxiliare de soia şi făină pentru consistenţă şi sare pentru a prelungi termenul de valabilitate şi a masca alterarea.

Majoritatea mezelurilor conţin carne dezosată mecanic (MDM), adică o pastă din oase, ligamente, cartilagii, care este asezonată cu "E-uri" pentru culoare şi un gust apetisant. Ca idee, doar porţiunile mai închise la culoare din mezeluri sunt, cu adevărat, bucăţi de carne.

PERICOLE
Carenţe de nutrienţi, toxiinfecţii şi alergii
Alimentele falsificate pot fi nocive în două moduri. În primul rând, substanţele de sinteză care ţin locul ingredientelor naturale scad calitatea nutritivă a alimentelor. Mezelurile nu asigură proteine de calitate, întrucât conţin mai mult amidon şi zgârciuri gelatinizate decât carne, aşa cum nici "copia ieftină" a somonului nu conţine acizi graşi buni pentru inimă.

În al doilea rând, aditivii din alimente (arome, conservanţi, amelioratori sau potenţatori de gust, îndulcitori sintetici, acidifianţi, emulgatori pentru consistenţă etc.) pot da peste cap metabolismul şi pot provoca toxiinfecţii sau alergii. Sursa:evz.ro

GALERIE FOTO